
"hai esti gata?"
"da..imediat..2 minute"
"pai hai ca pierdem trenu' "
"dap..gata..sunt gata! hai sa mergem"
cam asa au inceput cele 3 zile in care pur si simplu m-am desprins cu totu' de cotidian, in care tot ceea ce insemna viata mea a ramas in spate..cred ca a pierdut trenu'..
ceva ma tragea inapoi..dimineata fusese agitata si consecintele unor evenimente mai putin dorite incepusera sa apara..vroiam sa raman da'..o gluma spusa la momentu' potrivit m-a facut sa merg mai departe si sa plec...
am ras tot drumu' cum nu am mai ras de mult timp...am intalnit oameni si am trecut prin situatii care nu semanau deloc cu ce eram eu obisnuita.am asteptat sa se deschida trenu'(si sincera sa fiu n-am prea inteles cum adica sa se deschida trenu..ideea era ca nu aveam voie sa urcam..trenu era-n gara da..surpriza! era incuiat),am ascultat conversatii despre un accident "imposibil da' adevarat dom'le, iti spun eu!", am intrat intr-un bar uitat de lume unde, manelele si domnisoara de la bar care uita ce ai cerut dar canta cu atata patima incat aveai impresia ca vrea sa concureze la megastar, pareau sa aiba grija ca barul sa fie primitor...
in sfarsit am ajuns!...nimeni prin apropiere doar o doamna in varsta care se chinuie sa treaca un sac de doua ori cat ea peste calea ferata..seamana cu o furnicuta ratacita printre picaturile mari de ploaie care incepusera sa isi faca simtita prezenta.
trecem si noi cu zambetul pe buze calea ferata si ne indreptam spre casa care pentru 3 zile avea sa fie 'acasa'.
am ajuns!..e atat de bine acasa!
imi dau repede geaca jos si adorm fara sa vreau..dar ma trezesc brusc datorita unui zgomot.ridic adormita capu si vad langa mine un catel vesel care tocmai daramase paharul de pe masa si se distra ingrozitor...o usa se tranteste si catelu' fuge speriat afara...nu stiam sigur ce se intampla da incercam sa ma bucur de fiecare moment..nimic nu era la fel, totu' parea scos dintr-o poveste de-a bunicului...
a doua zi am avut sansa sa ascult toata ziua povesti despre toti cei din cartier...asta pentru ca incepand de la 7 dimineata au inceput sa vina vecinii...mai intai o vecina, dup-aia alta, dup-aia alta, dup-aia postasu care bineinteles avea si el ceva de povestit, dupa care alt vecin, dupa care vecina care venise prima data..si uite asa am reusit eu intr-o singura zi sa aflu tot ce se intampla in cartier...in ziua aia n-am reusit sa ma dau jos din pat..pur si simplu stateam in pat si observam tot ce se intampla in juru meu de parca brusc m-am trezit intr-un cinematograf numai si numai pentru mine unde ruleaza un film 'inspirat din intamplari reale'...
urmatoarea zi a trebuit sa ma ridic din pat si sa ajung pana la un magazin de incaltaminte asta datorita catelului care a simtit nevoia sa vada ce gust au tenesii mei si cred ca erau ok...nu de alta da n-am mai gasit mare lucru din ei...intoarse de la magazin a trebuit sa respectam regulile si sa trecem pe la o vecina ca doar na..si ea a fost ieri la noi!
nu aveam un program incarcat dar mi-a ocupat tot timpu' si n-am prea reusit sa dorm asta pentru ca in fiecare seara ne uitam la filme pana dimineata..si ne trezeam tot dimineata cel tarziu la 7!..am ascultat muzica pe care in mod normal n-as fi ascultat-o, m-am uitat la televizor pentru mult timp de-acum incolo, n-am avut net si nici nu mi-a lipsit...a fost ca o vacanta la tara de care obisnuiam sa ma bucur cand eram mica...sentimente de veselie neconditionata care au revenit in astea 3 zile..pur si simplu ma simteam fericita!
dar totusi..ce poate face o cheie la munte?
2 comentarii:
sa o topesti si sa-ti faci rame de ochelari ;)
nu chiar da...e o idee buna si asta;))
Trimiteți un comentariu