personal

prima data in personal dupa ceva timp..e putin ciudat si infricosator...dar e placut...
tot felu' de amintiri se imping la intrare si incet incet majoritatea reusesc sa isi faca loc...
mi-e dor de momentele in care o plimbare cu personalu era inceputul unei nopti placute sau a unei veri pline de distractie si pareri de rau...
un bilet la personal era de cele mai multe ori cel mai ieftin bilet la un party memorabil sau la o saptamana pe plaja in vama veche...acum biletul la personal e doar un bilet de tren fara loc, cu anuntul important: "interzis fumatul in tren!"..se pare ca nici tigara fumata din plictiseala intre statia dintre valea larga si posada nu-mi mai este permisa..trebuie sa astept o ora jumate ca sa ma ridic de pe bancheta plina de praf si incalzita de soare si sa cobor pe peron la ploiesti ca sa ma bucur 5 minute de o tigara...
si nasu' pare trist...se pare ca nici azi nu mai profita lumea de bunatatea lui si cei mai multi au bilet..dschide cu zgomot usa de la compartiment si cu o voce plictisita zice: "biletele la control"...nu are acea bucurie pe fata a nasului de pe rapid si nici nu se aude un "buna ziua" sau un "multumesc"...composteaza cu rapiditate biletele si tranteste usa in urma lui de parca usa ar fi stat in calea sa spre ceva care sa-l faca sa zambeasca
un zambet imi apare pe fata...cineva se cearta pe hol...nimeni nu intervine dar toata lumea zambeste sperand ca va dura cat mai mult ca sa mai treaca din timp..macar 2 statii...
langa mine o doamna in varsta isi strange poseta in brate si inchide usor ochii...e atat de cald aici incat parca si eu as trage un pui de somn da'...parca mi-e frica de ceva....in momentele in care deja plictiseala este prea mare si zgomotul din jurul meu e prea intens, incep sa-mi imaginez cum ma ridic brusc, imi iau geaca pe mine, laptopu-n brate, rucsacu-n spate si strig "nu se poate asa! eu cobor!"...dar n-o sa fac asta..tre s-ajung acasa....
gata..a trecut plictiseala...chiar incepusem sa-mi fac probleme ca nu atrag azi niciun ciudat ..pff..uite ca s-a intamplat!...cum stateam eu aici cu gandurile mele..se aseaza langa mine un barbat intre doua varste si-mi zice ceva..imi dau usor castile jos..opresc muzica...
"poftim?"
"ce faci aici?..ce-ai scris acolo?"
"pai..nimic important..de plictiseala scriu si eu asa.."
"aha..."
se-ntoarce si cred ca am scapat usor de data asta...
"ce ma enerveaza tehnologia asta!"...aud din nou de la acelasi barbat care se intorsese si se uita cu ura la laptopu meu de parca din cauza lui l-au dat afara de la locu' de munca
"de ce?"
"asa..ca nu stiu s-apas pe butoanele astea si nu stiu ce inseamna semnele astea"
"nu e asa complicat...de exemplu...astea-s fisiere cu muzica"
"tu acu asculti muzica?!"
"da"
"si scrii..in acelasi timp?!"
"da..."
"pai poti?"
"uhm..da pot.."
"si ce muzica ai?..manele ai?"
"nu.nu ascult manele..."
"de ce?"
"asa..pentru ca nu-mi plac.."
trec cateva minute in liniste..minute in care barbatul de langa mine nu-si dezlipeste ochii de la laptopu meu..nu stiu daca sa ma amuz sau sa ma sperii..
"ce ma enerveaza fumatu' asta asa in capu' meu!" aud dintr-o data
"cum adica?"
"pai ma enerveaza..ca tot vreau sa fumez..nu pot sa ma las!"
"pai..nu stiu ce sa zic...nici eu nu pot.."..si-mi dau seama ca e acelasi barbat care se uita ciudat la mine cand am iesit sa fumez
"da ma enerveaza rau asa in capu meu!
usa de la compartiment se tranteste si aud:
"s-au vazut?"
"da" raspund eu
"si la dansu'?"
"nu stiu"
"domnu'..biletu"
barbatul de langa mine se uita cu atata ura la laptopu meu incat nu numai ca nu era prezent la discutia cu nasu' dar aveam impresia ca o sa ia laptopu si-o sa l arunce! impins de mana nasului, barbatul scoate biletu' si isi intoarce privirea nedumerita spre mine..vreau sa rad da' nu pot..primidu-si biletul inapoi, barbatul se ridica si iese nervos din compartiment amintindu-si sa specifice: "ma streseaza tehnologia asta!" ...in sfarsit ii dau voie rasului sa se faca auzit si-mi pun amuzata castile pe urechi..
what a beautiful life!