life insurance

dimineata.tarziu.nimic.absurd.verde.joc.atingere.
copii.tigara.eu.noi.toti.
cu.fara.lipsa.mult prea mult.
ieri.an.vise.pedeapsa.
sunete.litere.cuvinte.fara sens.
acasa.

graba..strica treaba

o carte prafuita si uitata pana si de razele soarelui sta aruncata intr-un colt din dreapta dulapului...o scrumiera sta aproape adormita pe podea...un ras de copil se-aude de pe hol...atata veselie!
adormita si cu creionul negru intins in jurul ochilor ma ridic si-ncerc sa ma uit la ceas...atat de devreme si cat de tarziu e! cobor cu-atata energie din pat incat ai putea sa crezi ca primesc un premiu valoros pentru asta..iar n-ajung la timp offf!
ma mai linistesc si uit ca am ceva de facut in momentul in care in fata mea sta o cana de cafea fierbinte si pachetul de tigari intredeschis imi face cu ochiu'..insa momentul trece repede..pacat...telefonu vibreaza..pfff..nu stiu ce sa mai mint de data asta..poate...'alo!da stiu..dar nu e problema! o sa ajung la timp!'
trantesc usa cu putere si-mi dau seama ca n-am cum sa incui..iar am lasat cheile langa pat!...ma-ntorc repede si din nou trantesc usa de data asta insa cu zambetul pe buze..am cu ce sa-ncui usa!
in jurul meu toata lumea se grabeste..oare toti fac la fel ca mine dimineata?..oare toata lumea intarzie undeva?..mi-a trecut prin cap sa opresc pe cineva si sa-ntreb: 'nu va suparati..si dumneavoastra intarziati?'. dar nu pot sa fac asta..se misca mult prea repede..nu reusesc sa opresc pe nimeni!..si-n plus..si eu ma grabesc!
atata graba incat ai impresia ca timpul se misca mai repede si noi trebuie sa tinem pasul..nu e bine sa ramai in urma! pana si albina care trece prin fata mea se grabeste..nici nu ma baga in seama...autobuzul insa e la fel de lenes...se misca greoi parca a plecat la o plimbare nocturna prin parc incerand sa ne arate ca nu timpul e de vina...el se misca la fel...noi suntem de vina!
si-n plus...pentru ce toata graba asta haotica?!

Look into my I

alb-albastru-verde

?-hai' !' esti tu
!-poate ca suna prea monoton da'...de ce?
?-?
!-da stiu..asa fac mereu dar de data asta vreau sa stiu..de ce?!
?-de ce?crezi ca asa o sa sti ce sa faci data viitoare?
!-nu..nu m-am gandit la asta..nu cred ca o sa existe o data viitoare...vreau doar sa stiu. se poate?..te rog frumos!
?-pentru ca iti trebuie mereu un motiv(sad)
!-adevaru e ca intotdeauna am avut nevoie de un motiv dar niciodata n-am vrut sa-l stiu...pana acum..situatia e diferita sau de fapt..nu e diferita..doar pare asa..e o situatie care sta sub semnul intrebarii 'de ce?'. e ciudat..e prima situatie de genu asta!
?-pai motivul e raspunsul la acest 'de ce?'(sad)
!-da..asa e..intotdeauna e 'motivul'. si cand nu e 'motivul' e 'pentru ca asa trebuie sa fie'...cam trist si prea simplu...
?-pai nu stiu cat de trist e ...ca daca asa trebuie sa fie ar putea sa fie cum vrem noi...doar ca nu facem ce trebuie cred...hmmmm...
!-nu. cand zicem 'pentru ca asa trebuie sa fie' nu ne referim la faptul ca asa vrem noi..pur si simplu asa e scris acolo undeva..scris cu litere pe care nu le-am invatat si nu stim sa le citim. incercam doar sa le dam un sens...fiecare un alt sens..
?-pai da...trebuie sa luam lucrurile ca atare....s-a intamplat..asa a fost sa fie "pentru ca asa trebuie sa fie"...acum putem sa stam jos linistiti...si data viitoate poate sa si aplaudam....ca doar..experienta e mare lucru pe aici nu?
!-ce frumos! n-am mai stat de mult jos linistita..am uitat ce-nseamna sa aplauzi si nici nu mai inteleg rostu' batailor haotice din palme...ce-nseamna zgomotul asta? dar hai!putem! hai sa luam loc aici si s-aplaudam experienta! uite! se bucura..eu zic sa ne ridicam...si sa strigam 'bis'!
?-zgomotul ala probabil ca e un semn de multumire chiar daca uneori e doar de fatada...uite pana si multumirea se exprima in sunete...sa strigam 'bis'?...de ce?a inceput sa-ti placa ...mai vrei sa faci odata asta...asa pentru experienta ca e si ea acolo?doar e a ta nu?...stai bai ce facem..noi aplaudam aceeasi exprienta acum sau?
!-nu...aplaudam experienta..pe ea..atat..ce conteaza a cui e?..uite ce frumos sta acolo si se bucura ca o aplaudam!...da..stii ce?..eu m-am plictisit! hai sa ne ridicam si sa mergem undeva..te scot la o ciocolatica..vrei?
?-ce se bucura ca noi o tot aplaudam aici de tampite si ea rade de noi ca suntem vaci triste si nu ne dam seama cat de departe e(rade)...da bai hai sa o lasam si pe ea sa se mai linisteasca ....ca doar nu vrem experiente obosite acum..ce dracu...ciocolata e fierbinte?(zambeste cu toti dintii)
!-ciocolata e dulce si cu lapte...e firbinte daca vrei tu...mergem la ce ciocolatica vrei...uite! putem sa stam acolo! voi cere pentru tine doua tipuri de ciocolata...sa-mi zici care-ti place mai mult..si la sfarsit putem chiar sa dansam putin..poate ne aplauda si pe noi cineva!
?-da da...pai daca beau doua ciocoatele trebuie clar sa le ard cumva..si cum mai bine daca nu prin dans....imi place aia cu ..hmmm..bai dar nu e doar un singur tip de ciocolata?..eu doar unu am baut....cred ca am o problema...o sa ne aplaudam una pe cealalta daca nu...
!-intotdeauna e de doua feluri...intotdeauna e cel putin o alternativa...ehhh...hai mai bine sa dansam..ia-ma de mana!
?-si ciocolatile?...aaaa....afrika
!-da hai mai bine in afrika...cei de acolo danseaza mai altfel..hai!esti gata?
?-da doar in afrika ..sau...aaaa....afrika...nu....ua...cand e funk...la fel ca in afrika ma simt..bang bang...
!-bing bang sunt singurel..bing bang printre copaci...chiar asa..ce copaci?!
?-ai vrut sa zici arbusti cred...ca doar esti in afrika..uh ah
!-aaaa....ehhh...pfff...nu mai stiu..m-am pierdut printre randuri..doua minute te rog sa ma caut..revin dupa ce gasesc calea dintre randuri
?-for help press F1(rade)
!-stii ce?..hai sa mergem..a rasarit soarele..mai bine plecam!...iei tu manusile?..chem eu catelu'!
?-de ce vrei manusi?iar vrei sa te agati de soare?(rade)...aaa..inteleg inteleg..vrei sa mergem cu catelul pana acolo?bine bine...da stau io in fata ca am rau de catel ok?
!-bine bine...da-mi manusa verde si cea alba te rog!...hai..esti gata?
?-offf...nu o gasesc pe cea albastra...aaa verde ai spus?..gata gata...putem sa purcedem
!-hai...aprinde lumina..deschide usa si sa mergem!
?-e soare e soare e soare e soare....

eu?

de ce spui 'eu' cand de fapt esti 'noi'?...tu esti mai multe persoane pe care nu reusesti sa le controlezi pentru ca nu depinde de tine existenta celorlalti 'tu'. fiecare persoana traieste in propria realitate si pentru fiecare realitate 'tu' esti altfel.
'tu' esti acel 'tu' pe care-l cunosti sau cel putin crezi ca-l cunosti...este acelasi pe care-l intalnesti in fiecare zi in oglinda, care-ti impartaseste toate gandurile, care e acolo cu sau fara voia ta...
'tu' esti acela pe care prietenul tau cel mai bun il cunoaste..un alt 'tu' ...aceeasi infatisare dar alt caracter..aceeasi ochi dar o alta lumina...aceleasi fire de par dar mai putine la numar..
tot 'tu' esti pentru vanzatoarea de la magazinul din colt..dar un alt 'tu' si pentru ea..arati la fel dar te percepe altfel...
fiecare persoana care se apropie de tine mai mult sau mai putin te face partas la realitatea proprie...fiecare persoana cu realitatea ei, fiecare persoana cu un alt 'tu'!
mi-a trecut prin cap sa distrug incet incet toti ceilalti 'eu' care exista dar mi-am dat seama ca e imposibil..nu ma pot scoate din realitatea fiecaruia..nu pot sa intru asa cum sunt eu in realitatea lor pentru ca deja sunt acolo sub alta forma..acea forma pe care vreau s-o distrug..vreau ca toti sa ma cunoasca pe mine!
pe de alta parte..de unde stiu eu daca acest 'eu' pe care-l cunosc este chiar acel 'eu' care sunt de fapt?
nimic nu mi se mai pare concret...deja ideea de siguranta s-a pierdut odata cu fumul de tigara de ieri...
eu ma stiu pe mine asa cum ma simt...dar nu ma pot vedea asa cum o fac toti ceilalti din juru' meu...nu ma pot vedea traind asa cum o fac ei...nu ma pot cunoaste indeajuns incat sa stiu ce sau cum sunt de fapt...sunt ce vor ceilalti sa fiu..tu esti ce vreau eu sa fii si ce vrea el sa fii...esti ce crezi tu ca esti si ce stie vecinul de la parter ca esti...
cred ca de fapt nu exista nici acest 'eu' pe care-l stiu...pentru ca si acesta pe care cred ca-l cunosc nu e niciodata la fel..se schimba in functie de stare sau de dorinta..se schimba in functie de dorinta mea..deci pana la urma..nu sunt decat un 'eu' pe care il creez dupa propria mea vointa...sunt un 'eu' pe care fiecare il creeaza dupa propria realitate..
si-atunci...
cine e adevaratul 'eu'?!

personal

prima data in personal dupa ceva timp..e putin ciudat si infricosator...dar e placut...
tot felu' de amintiri se imping la intrare si incet incet majoritatea reusesc sa isi faca loc...
mi-e dor de momentele in care o plimbare cu personalu era inceputul unei nopti placute sau a unei veri pline de distractie si pareri de rau...
un bilet la personal era de cele mai multe ori cel mai ieftin bilet la un party memorabil sau la o saptamana pe plaja in vama veche...acum biletul la personal e doar un bilet de tren fara loc, cu anuntul important: "interzis fumatul in tren!"..se pare ca nici tigara fumata din plictiseala intre statia dintre valea larga si posada nu-mi mai este permisa..trebuie sa astept o ora jumate ca sa ma ridic de pe bancheta plina de praf si incalzita de soare si sa cobor pe peron la ploiesti ca sa ma bucur 5 minute de o tigara...
si nasu' pare trist...se pare ca nici azi nu mai profita lumea de bunatatea lui si cei mai multi au bilet..dschide cu zgomot usa de la compartiment si cu o voce plictisita zice: "biletele la control"...nu are acea bucurie pe fata a nasului de pe rapid si nici nu se aude un "buna ziua" sau un "multumesc"...composteaza cu rapiditate biletele si tranteste usa in urma lui de parca usa ar fi stat in calea sa spre ceva care sa-l faca sa zambeasca
un zambet imi apare pe fata...cineva se cearta pe hol...nimeni nu intervine dar toata lumea zambeste sperand ca va dura cat mai mult ca sa mai treaca din timp..macar 2 statii...
langa mine o doamna in varsta isi strange poseta in brate si inchide usor ochii...e atat de cald aici incat parca si eu as trage un pui de somn da'...parca mi-e frica de ceva....in momentele in care deja plictiseala este prea mare si zgomotul din jurul meu e prea intens, incep sa-mi imaginez cum ma ridic brusc, imi iau geaca pe mine, laptopu-n brate, rucsacu-n spate si strig "nu se poate asa! eu cobor!"...dar n-o sa fac asta..tre s-ajung acasa....
gata..a trecut plictiseala...chiar incepusem sa-mi fac probleme ca nu atrag azi niciun ciudat ..pff..uite ca s-a intamplat!...cum stateam eu aici cu gandurile mele..se aseaza langa mine un barbat intre doua varste si-mi zice ceva..imi dau usor castile jos..opresc muzica...
"poftim?"
"ce faci aici?..ce-ai scris acolo?"
"pai..nimic important..de plictiseala scriu si eu asa.."
"aha..."
se-ntoarce si cred ca am scapat usor de data asta...
"ce ma enerveaza tehnologia asta!"...aud din nou de la acelasi barbat care se intorsese si se uita cu ura la laptopu meu de parca din cauza lui l-au dat afara de la locu' de munca
"de ce?"
"asa..ca nu stiu s-apas pe butoanele astea si nu stiu ce inseamna semnele astea"
"nu e asa complicat...de exemplu...astea-s fisiere cu muzica"
"tu acu asculti muzica?!"
"da"
"si scrii..in acelasi timp?!"
"da..."
"pai poti?"
"uhm..da pot.."
"si ce muzica ai?..manele ai?"
"nu.nu ascult manele..."
"de ce?"
"asa..pentru ca nu-mi plac.."
trec cateva minute in liniste..minute in care barbatul de langa mine nu-si dezlipeste ochii de la laptopu meu..nu stiu daca sa ma amuz sau sa ma sperii..
"ce ma enerveaza fumatu' asta asa in capu' meu!" aud dintr-o data
"cum adica?"
"pai ma enerveaza..ca tot vreau sa fumez..nu pot sa ma las!"
"pai..nu stiu ce sa zic...nici eu nu pot.."..si-mi dau seama ca e acelasi barbat care se uita ciudat la mine cand am iesit sa fumez
"da ma enerveaza rau asa in capu meu!
usa de la compartiment se tranteste si aud:
"s-au vazut?"
"da" raspund eu
"si la dansu'?"
"nu stiu"
"domnu'..biletu"
barbatul de langa mine se uita cu atata ura la laptopu meu incat nu numai ca nu era prezent la discutia cu nasu' dar aveam impresia ca o sa ia laptopu si-o sa l arunce! impins de mana nasului, barbatul scoate biletu' si isi intoarce privirea nedumerita spre mine..vreau sa rad da' nu pot..primidu-si biletul inapoi, barbatul se ridica si iese nervos din compartiment amintindu-si sa specifice: "ma streseaza tehnologia asta!" ...in sfarsit ii dau voie rasului sa se faca auzit si-mi pun amuzata castile pe urechi..
what a beautiful life!