E vineri.
Stau imprastiata pe scaun cu Parov Stelar in urechi si citesc plictisita randuri de prost gust scrise in sictir.
O gramada organizata de oameni stresati de gandul de vacanta, se perinda pe langa mine. Ma gandesc ca poate incearca sa-mi transmita ceva si le observ limbajul corpului. In afara de capete plecate asupa unei tastaturi pline de vreme , de cativa ochi indreptati fix inspre geamul mare de langa ei si de cateva picioare aruncate neglijent pe podea in drumul spre propriul birou…nu observ nimic. Ce-or vrea sa insemne toate astea???
Imi plac mainile.
De cateva zile, in tramvai, stand ingropata in scaunul colorat voios, observ toate mainile insirate pe bara si incerc sa le gasesc o fata potrivita. De cele mai multe ori o dau in bara. Ma uit la mana, citesc ce scrie printre venele inscriptionate pe ea si incerc sa imi imaginez fata persoanei care o detine dar…gresesc. Se pare ca mainile au fost impartite gresit!
Imi plac mainile si imi place cuvantul ‘zambet’. Imi plac degetele lungi asezonate cu un zambet sincer. Imi place sa zambesc cand vad degete frumoase si imi place sa imi apropii degetele de un zambet frumos.
Dar totusi…e vineri! Sfarsit de saptamana ! Nu-mi plac lucrurile care se termina dar ziua de vineri e ca genericul de final al unui film prost pe care-l tot vezi si de fiecare data astepti sa se termine …mai repede!
I Want You(Parov Stelar Remix) - Andy Korg