
M-am saturat bai! M-am saturat de toata superficialitatea din jurul meu si ma intristeaza povestile de viata pe care le aud.
Ma enerveaza si ma intristeaza sa observ ca ne facem rau pentru ca ne e frica de schimbare. Ascult si incet incet ma intristez si incerc la randul meu sa caut o solutie dar din pacate ajungem tot acolo: “Asta e frate...si daca asta e, alta nu e! N-ai ce sa-i faci! Pana la urma, timpul le rezolva pe toate...”.
De ce atunci cand iti dai seama ca nu e bine si stii ca ai putea sa ai mai mult pentru ca, pana la urma, meriti mai mult, nu faci nimic? De ce ti-e frica sa zici :” Ia gata ma! De-acum inainte va fii bine si pentru mine!”.
Poate pentru ca ne e frica. Poate ca ne e frica tocmai pentru ca lumea din jurul nostru pare atat de superficiala si nepasatoare incat ajungem sa credem ca nu exista ceva mai bun. Poate din cauza fetelor triste din autobuz sau a rautatilor pe care le infruntam. De vina pot fii soferii de taxi care nu te iau in taxi pentru ca e cursa prea scurta, barbatul in varsta care tipa la tine in autobuz ca nu te ridici sa ii dai locul nereusind sa inteleaga ca in ciuda faptului ca ai 20 de ani te simti rau si nu esti in stare sa stai in picioare, manelistul din gara care te injura pentru ca ii zici ca se spune corect “give me a light” si nu “give me a fire”, privirea sfidatoare a vanzatoarei cand ii spui ca n-ai marunt, vanzatoarea de la chiosc care nu-i da o inghetata copilului din fata ta pentru ca-i lipsesc 10 bani...Toate aceste lucruri care te inconjoara si de care te lovesti. Lucruri care scot in evidenta nepasarea specifica omului contemporan.
In acest caz...cum ai putea sa mai speri ca undeva acolo e ceva mai bun?
Plecam capul si mergem inainte...
Uitam cum ne doream sa fim cand eram copii si ne multumim cu ce-am reusit sa adunam pe drumul spre maturitate...
Ne complacem intr-o situatie deloc placuta...
Macar acum avem ceva...cum ar fii daca n-am mai avea nimic?
Teama de altceva.Frica de esec.Atat e clar.